Banul public si interesul privat: O evaluare a eficientei, integritatii si transparentei sistemului de achizitii publice in R...

Sub titlul Banul public si interesul privat: O evaluare a eficientei, integritatii si transparentei sistemului de achizitii publice in Romania, Societatea Academica din Romania a publicat in data de 23 octombrie 2009 o excelenta analiza a activitatii din domeniul achizitiilor publice in Romania de la preluarea in dreptul intern a acquis-ului comunitar si pana in prezent. Prin amabilitatea SAR va punem la dispozitie textul integral al raportului:

Care sunt principalele disfunctionalitati ale sistemului de achizitii publice in Romania? E normal sa se anuleze licitatii in nu mai putin de 25% din cazuri, de catre autoritatile contractante? Se pot frauda licitatiile publice in Romania, respectand totusi cu strictete cadrul legal? Este nevoie de o legislatie mai stricta sau, dimpotriva, procedurile sunt prea birocratice? Nu in ultimul rand, cum raspund institutiile statului cand sunt intrebate de achizitii si contracte din bani publici? SAR a incercat sa raspunda acestor intrebari in raportul "Banul public si interesul privat: O evaluare a eficientei, integritatii si transparentei sistemului de achizitii publice in Romania", lansat pe 23 octombrie la Howard Johnson.

Rolul activ al CNSC

Disputa privitoare la limitele rolului activ al CNSC este generată de dispoziţiile legale ambigue din OUG 34/2006, respectiv art. 278 alin. 2, 3 şi 6, care derogă de la prevederile de drept comun din art. 129 alin. 6 Cpc, care statuează răspicat că „judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii”. În rezumat, art. 278 conferă CNSC posibilitatea de a dispune: orice măsuri necesare pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire (alin. 2); din oficiu, remedierea oricăror alte încălcări ale prevederilor legale cu referire la actul atacat (alin. 3) şi, în funcţie de soluţia pronunţată, continuarea sau anularea procedurii de atribuire (alin. 6).   

Particularităţi ale contractului de achiziţie publică în ceea ce priveşte momentul încheierii şi executarea obligaţiilor contrac

 Aceste două probleme nu se bucură de atenţie în cuprinsul OUG 34/2006 şi al HG 925/2006, deşi comportă particularităţi faţă de regimul de drept comun.

Notificarea contestaţiei către autoritatea contractantă

Notificarea contestaţiei către autoritatea contractantă are o mare însemnătate din cel puţin două motive: pe de o parte, din cuprinsul ei reiese dacă avem de a face cu un recurs graţios în baza art. 7 din  L 554/2004 privind contenciosul administrativ, greşit denumit, sau cu o contestaţie depusă la CNSC şi notificată autorităţii contractante, iar, pe de altă parte, data acestei notificări atrage mai multe consecinţe juridice – în funcţie de ea se determină competenţa CNSC de soluţionare a contestaţiei, procedura de atribuire este suspendată de drept şi contractul de achiziţie publică încheiat în această perioadă este nul absolut.

Eliberarea garanţiei de participare pentru ofertanţii necâştigători

Textul de la care pleacă discuţia de faţă este art. 88 alin. 2 din HG 925/2006 care prevede următoarele: „Garanţia de participare, constituită de ofertanţii a căror ofertă nu a fost  stabilită câştigătoare, se returnează de autoritatea contractantă după semnarea contractului de achiziţie publică cu ofertantul/ofertanţii ale cărui/căror oferte au fost desemnate câştigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei.” Întrebarea care se naşte este următoarea: Care este motivul pentru care mai este reţinută garanţia de participare a unui operator economic necâştigător din moment ce în temeiul art. 87 alin. 1 lit. b şi c din HG 925/2006 nu poate fi executată decât garanţia de participare a ofertantului câştigător în situaţia în care acesta nu constituie garanţia de bună-execuţie a contractului sau, respectiv, nu vrea să semneze contractul?

Achiziţia directă

Cu toate că transparenţa procedurilor de achiziţie publică a avut de câştigat prin intrarea în vigoare a OUG 34/2004, în continuarea există posibilitatea de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări în limita a 10.000 euro fără TVA[1]. Ceea ce ne propunem să elucidăm în această secţiune este dacă această sumă de 10.000 euro se referă la fiecare procedură de achiziţie în parte sau, din contră, la achiziţia de produse, servicii sau lucrări similare (având acelaşi cod CPV[2]) cumulat pe parcursul unui an bugetar?

Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare

Un alt aspect controversat în practica instanţelor este acela al posibilităţii de aplicare a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în cazul prevăzut de art. 122 lit. c din OUG 34/2006: „ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau a cererii de oferte[1] nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nici o formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante”.

Depăşirea valorii estimate

În cadrul procedurii de achiziţie publică valoarea estimată este definită ca fiind însumarea tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului, fără taxa pe valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului (art. 25 alin. 1 din OUG 34/2006). De menţionat este şi faptul că valoarea estimată a contractului trebuie să fie determinată înainte de iniţierea procedurii de atribuire pentru contractul respectiv. Ea trebuie să fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau a invitaţiei de participare (art. 26 din OUG 34/2006).

Emite conţinut