Achiziţia directă

Cu toate că transparenţa procedurilor de achiziţie publică a avut de câştigat prin intrarea în vigoare a OUG 34/2004, în continuarea există posibilitatea de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări în limita a 10.000 euro fără TVA[1]. Ceea ce ne propunem să elucidăm în această secţiune este dacă această sumă de 10.000 euro se referă la fiecare procedură de achiziţie în parte sau, din contră, la achiziţia de produse, servicii sau lucrări similare (având acelaşi cod CPV[2]) cumulat pe parcursul unui an bugetar?

Punctul de plecare în demersul nostru este textul art. 19 din OUG 34/2006, aşa cum a fost modificat prin OUG 94/2007, care reglementează achiziţia directă astfel: „Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, ..., nu depăşeşte echivalentul în lei a 10.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări...”

Din acest text nu reiese obligaţia autorităţii contractante de a cumula toate achiziţiile publice efectuate direct pe parcursul unui an fiscal în cadrul aceluiaşi cod CPV.

O atare obligaţie reiese însă din anexa la Ordinul ANRMAP nr. 155/02.10.2006[3]: „Cumpărarea directă se aplică în cazul în care se achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare (fără TVA), cumulată pe parcursul unui an, nu depăşeşte echivalentul în lei a 5.000 euro[4].” Art. 4 al Ordinului sus-menţionat, precizează însă, că acesta este „... un instrument de lucru util...”, neavând forţă obligatorie pentru autorităţile contractante. De altfel, chiar dacă ar fi avut forţă obligatorie, un act juridic de forţă inferioară (Ordin al ANRMAP) nu poate modifica un act juridic cu o forţă juridică superioară (OUG 34/2006 aprobată cu modificări prin L 337/2006).

            Pentru a spori confuzia prezentăm textul art. 19 din OUG 34/2006 în forma sa iniţială (înainte de aprobarea cu modificări prin L 337/2006) - „Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, ..., nu depăşeşte echivalentul în lei a 5.000 euro pentru fiecare produs, serviciu sau lucrare...” şi textul referitor la cumpărarea directă din fosta reglementare (art. 8 alin. 6 din OUG 60/2001) – „Autoritatea contractantă are dreptul de a cumpăra direct, ..., fără a avea obligaţia de a aplica procedurile prevăzute la art. 9 (n.n. licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, etc.) în cazul în care achiziţionează produse, lucrări sau servicii a căror valoare, fără TVA, cumulată pe parcursul unui an, nu depăşeşte echivalentul în lei a 2.000 euro.”  

            De remarcat este că ambele puncte de vedere se bucură de argumente pro şi contra, sens în care ne vom limita la a le expune, urmând ca practicienii care vor alege una dintre variante să îşi asume răspunderea pentru alegerea făcută în baza principiului cu acelaşi nume (art. 2 alin. 2 lit. g din OUG 34/2006).

            În favoarea cumulului pe coduri CPV pentru întreg anul bugetar stau următoarele argumente. În primul rând, art. 2 alin. 1 din HG 925/2006 prevede că orice situaţie care nu este reglementată expres de OUG 34/2006 se interpretează prin prisma principiilor acestei proceduri. Este evident, de exemplu, că principiul transparenţei nu este respectat atunci când se atribuie direct un contract, astfel, orice limitare în calea achiziţiei directe vine să asigure transparenţa. Acelaşi argument este valabil şi în ceea ce priveşte nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă şi eficienţa utilizării fondurilor publice. Principiul eficienţei utilizării fondurilor publice poate fi şi un contraargument aşa cum vom arăta mai târziu. Un al doilea argument în favoarea cumulului este şi raportarea la fosta reglementare (OUG 60/2001), care prevedea expres obligativitatea acestuia, lipsa unei asemenea obligaţii din textul OUG 34/2006 putând fi considerată o omisiune din partea legiuitorului. Un ultim argument, am putea spune de echitate, este acela că nimeni nu poate fi tras la răspundere fiindcă a făcut mai mult decât prevede legea, respectiv că a aplicat legea mai restrictiv decât o cere litera acesteia, încercând să respecte spiritul ei.

            În favoarea achiziţionării directe în limita a 10.000 euro, fără a ţine seama de cumulul codurilor CPV la nivel de an fiscal vom releva câteva aspecte din practică. Referitor la principiul eficienţei utilizării fondurilor publice constatăm că în cazul organizării unei proceduri care obligă la publicarea unui anunţ de participare şi, respectiv, a unui anunţ de atribuire în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a – Achiziţii Publice[5], costul cumulat al celor două este de 300 RON. De remarcat este şi faptul că, OUG 60/2001 care impunea cumulul anual al achiziţiilor directe, consfinţea în art. 104 alin. 3 gratuitatea tuturor anunţurilor publicate în Monitorul Oficial Partea a VI-a – Achiziţii Publice. Această sumă de 300 RON poate părea nesemnificativă, dar dacă o raportăm la o valoare estimată de 1.000 euro vom constata că reprezintă aproape 10% din valoarea contractului, în condiţiile în care, în urma aplicării procedurii de atribuire, s-ar putea să nu se obţină un preţ semnificativ îmbunătăţit faţă de preţul de listă al furnizorului de produse/ prestatorului de servicii/ antreprenorului, dată fiind valoarea mică a contractului. De asemenea, s-ar putea ca operatorii economici să nu fie interesaţi să participe la o procedură de o valoare atât de mică, care implică un efort comparabil pentru întocmirea ofertei tehnice şi financiare cu o procedură având valoarea estimată mult mai mare. Un alt argument în favoarea achiziţiei directe fără cumul este legat de insuficienta precizie a codurilor CPV. Exemplificativ, pe codul CPV 33253454-5 – Echipament biomedical autoritatea contractantă X are în planul anual de achiziţii pe anul 2007 un total de 32 de tipuri de aparate diferite (NU similare) cu o valoare totală de 770.600 euro fără TVA. Dintre aceste tipuri de aparate, unele au valori estimate de ordinul sutelor de euro (900, 500, 600, etc.) iar altele de ordinul sutelor de mii (200.000, 400.000). Consideraţi echitabil a aplica procedura de atribuire prin raportare la valoarea totală per cod CPV, adică licitaţie deschisă sau restrânsă internaţională cu publicarea anunţului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE)? Un argument în defavoarea acestei teorii ar fi tendinţa evidentă de a eluda pragurile valorice de aplicare a procedurilor de atribuire impuse de OUG 34/2006 prin împărţirea contractelor cu o valoare mai mare de 10.000 euro în mai multe contracte cu valori individual estimate sub acest prag. Suntem convinşi că acesta ar fi primul ecou în practică al adoptării acestei teorii, dar nu trebuie să uităm că, art. 23 din OUG 34/2006 interzice divizarea contractelor în scopul de a eluda obligaţiile impuse de actul normativ prin raportare la pragurile valorice stabilite, sancţionând o atare faptă contravenţional între 35.000 şi 70.000 RON (art. 293 lit. a coroborat cu art. 294 alin .1). De asemenea, trebuie remarcat că în conformitate cu art. 5 alin. 1 din HG 925/2006, autoritatea contractantă este responsabilă de stabilirea circumstanţelor specifice pentru aplicarea fiecărui tip de procedură de atribuire.

            Indiferent de opinia pe care doriţi să o îmbrăţişaţi în practică, pentru achiziţiile directe Comisia Europeană a adoptat Recomandarea 2006/C179/02[6] care trasează câteva linii de bună-practică referitoare la procedurile de achiziţie publică nereglementate de Directivele 17/2004/CE şi 18/2004/CE. Elementele de bună-practică se referă respectarea prevederilor Tratatului CE, ale jurisprudenţei Curţii de Justiţie Europeană şi la relevanţa contractului pentru piaţa internă. Publicitatea procedurii trebuie să fie în măsură să permită oricărui operator economic din statele membre să decidă dacă va participa sau nu la procedură. Adjudecarea trebuie să respecte principiile nediscriminării, recunoaşterii reciproce, transparenţei şi recursului efectiv împotriva deciziilor autorităţii contractante.

 



[1] Pragul era de 5.000 euro fără TVA în varianta iniţială a OUG 34/2006.

[2] Clasificarea şi modul de întrebuinţare al codurilor CPV este cuprinsă în Regulamentul european 2151/2003, acesta modificând Regulamentul 2195/2002.

[3] Ordinul ANRMAP 155/02.10.2006 a fost publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 894 bis.

[4] Ordinul 155/2006 nu este corelat cu modificările aduse de OUG 94/2007, dar este clară interpretarea propusă.

[5] Publicarea acestor anunţuri devine facultativă de la 1 ianuarie 2008 (art. 299 alin. 4 din OUG 34/2006 introdus de OUG 94/2007).

[6] Textul integral poate fi consultat la adresa http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/key-docs_en.htm

Comentarii

dosar achizitie directa

Buna dimineata,
Va rog sa-mi trimiteti si mie model dosar complet achizitie directa (sunt noua in domeniu si m-ar ajuta enorm)la adresa email ramonagabriela_iamandi@yahoo.com
Va multumesc!

Daca produsele si serviciile

Daca produsele si serviciile au legatura si sunt inseparabile, este vorba de un singur contract si atunci depasesti pragul de achizitie directa.
Daca vreau sa cumpar galeti dar si servicii de curatenie si, intamplator, o aceeasi firma poate sa mi le ofere pe amandoua, fac achizitie directa cu doua contracte (facturi) distincte.
Depinde la ce se refera cele doua. Vezi si aici exemple: http://www.anrmap.ro/sites/default/files/documente/documente-946.pdf

ACHIZITIE DIRECTA

Se poate achizitiona direct un produs ( cu o val.pana la 15.000 euro ) precum si un serviciu ( cu o val.pana la 15.000 euro ) , de la aceeasi firma?
Va multumesc

acord cadru

Buna ziua,

am mare nevoie de ajutor ..
Spuneti-mi va rog pararea voastra in legatura cu un contract de lefonie fixa care se doresti a fi incheiat pe 5 ani, valoarea depasind 30 000 euro...Pot face contractul pe 5 ani?
Fac cerere de oferta sau acord cadru?
Acord cadru nu am mai facut niciodata ...se face pe seap???

acord cadru

.

intrebare

imi puteti spune si mie daca un ONG care are in derulare proiecte finantate prin posdru poate face achizitii directe? unde pot vedea specificat acest lucru?

multumesc

emmo

sunt perfect de acord cu aplicarea art. 23 !

ovidius

p.s. din expunerile tale din altă postare deducem că acest lucru e mai greoi şi asta datorată şefilor şi a dorinţei de a mai avea un loc de muncă şi nu de a avea ceva în mână neaducător de posibilităţi de plată a celor de zi cu zi, adicătelea dreptatea - ce nu ţine de foame ci doar de ciudă că ăia o duc bine, ăia de pe la televizor doar în realitate nu cunoaştem astfel de dubitabili, nu-i aşa ?

Caiet de Sarcini

Sunt de accord, mereu un caiet de sarcini este necesar pentru contractele de servicii / lucrari. Si la bunuri este mai bine daca exista anumite specificatii tehnice (ex. IT). Dar in legatura cu profesionism, nu trebuie sa dam vina pe cineva. Exist institutie in care sefi nu vor caiete de sarcini prea detaliat si sunt Responsabili in AP care au probleme pentru a impune punctul-lor de vedere tot pastrand locul-lor de munca.
Si vrem (teoretic) sa cumparam produsele/servicii/lucrari cei mai buni pentru bugetul nostru atunci ne trebuie cel putin specificatile tehnice. Si da pentru lucrari, e mai bine o descriere precisa (nr de mp, ml pentru fiecare activitate). Am si avut un contract care spunea 700 m de conducte de apa si canalizare (cate pentru fiecare tip de lucrari? nu se stia - afara de firma care a castigat).
In legatura cu subestimat/supraestimat, nu stiu ce sa spun. In 2011 am participat la 2 licitatie de servicii in care nu a venit nici-o oferta peste 75% din buget si medie a fost in jur de 45%. Si avea un caiet de sarcini stufos. Ce facem cu asta? A fost supraestimat sau toti ofertanti au inebunit? Eu cred ca a fost putin supraestimata dar si ofertanti au negociat cu subcontractanti pentru a ajunge la acest nivel (consultanti numai lucrez cu fee-uri de acum 3-4 ani, nici furnizori de materie). Si tot ne trezim cu probleme la implementare.

ovidiu

nu sunt prea de acord cu tine privind obiectivele contractelor: pentru mine, obiectivul este "reabilitare/renovare" a cladirii primariei care include si tamplarie si consolidare. Daca este prevazut eu consider ca exista o singura necesitate. Dar ce inseamna tamplarie? Inlocuirea tamplariei sau numai reparatie? Daca este "inlocuirea" atunci cred ca nu trebuie sa fie considerat ca reparatie curenta.
Inteleg punctul tau de vedere dar eu am un fix cu impartirea contractelor. Dar daca justifici faptul ca necesitatile sunt diferite (reparatie/investitie) atunci esti acoperit in fata ANRMAP.

Achizitie directa lucrari

Si ce te faci daca ai subestimat sau supraestimat lucrarea? De ce nu un caiet de sarcini? O lucrarea sau un serviciu nu-i totuna cu achizitia de servetele de masa sau hartie igienica. Daca vrei sa lucrezi ca un profesionist atunci o faci sau nu!