Norme de aplicare noua legislatie

Daca a primit vreunul din voi de la ANAP draftul pt legislatia secundara (norme) am fi recunoscatori.
Se laudau ca o baga in dezbatere publica dupa 15 dec 2015 .......dar pb inca se lucreaza la ea ....

s-a schimbat guvernul

s-a schimbat guvernul

NORMELE APAR PANA PE 15

NORMELE APAR PANA PE 15 IANUARIE IN DEZBATERE

Legislația privind achizițiile publice trebuie să intre în vigoare până în data de 18 aprilie 2016, conform termenului asumat de toate statele membre ale Uniunii Europene, iar Strategia națională în domeniul achizițiilor publice trebuie implementată până la finalul anului viitor.

NTERVIU Roxana Mînzatu (ANAP): Strategia în domeniul achizițiilor publice trebuie implementată în 2016, altfel CE oprește finanțarea pe 2014-2020

Președintele Autorității Naționale pentru Achiziții Publice, Roxana Mînzatu, a explicat, într-un interviu acordat AGERPRES, că neîndeplinirea termenului de implementare a Strategiei va atrage după sine oprirea finanțării europene pe toate programele operaționale pe exercițiul 2014 — 2020.

În plus, președintele ANAP a detaliat noutățile aduse de cele patru legi noi care vor reglementa, de anul viitor, achizițiile publice, dar și pașii de urmat pentru întărirea capacității administrative a autorităților contractante și pentru profesionalizarea angajaților care lucrează în achiziții publice.

AGERPRES: În ce stadiu este pachetul de legi privind achizițiile publice?
Roxana Mînzatu: Pachetul de legi se află la Senat, am trecut de toate comisiile și așteptăm votul în plen. Din păcate, nu am ajuns să intrăm în plen până la finalul anului, așa că așteptăm sesiunea următoare. Probabil după 1 februarie vom trece de Senat, iar apoi vom merge în Camera Deputaților. Suntem în procedură de urgență, am comunicat asta și parlamentarilor.

AGERPRES: Fostul ministru al Finanțelor spera ca legile să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. De ce nu a fost posibil?
Roxana Mînzatu: Asta ne-am dorit și noi. Am avut aprobarea în Guvern în 27 octombrie, înainte de asta avizarea cu toată procedura de urgență a durat două săptămâni. Am trimis scrisori tuturor parlamentarilor în care am explicat că legile fac parte din strategia de reformă, că reprezintă un pilon al schimbării....etc. S-au mobilizat destul de bine dar, oricum, ar fi fost destul de greu să trecem și de Cameră în această sesiune.

AGERPRES: Când estimați că vor putea intra în vigoare noile legi?
Roxana Mînzatu: Dacă în februarie vom avea plen la Senat, plus dezbatere la Camera Deputaților două săptămâni, trei maxim, cred că pe final de februarie le vom avea aprobate. Noi avem un termen global asumat ca și stat membru, ca și celelalte state, 18 aprilie 2016. Dar avem și termenul nostru ca țară, doar România, pe strategia de reformă, care este condiționalitate ex-ante, februarie 2016. Adică nu ar trebui să depășim 28 februarie. Mai mult, strategia de reformă în achiziții publice trebuie implementată până în decembrie 2016, altfel Comisia Europeană ne oprește finanțarea pe toate programele operaționale pe exercițiul 2014 — 2020.

AGERPRES: Care sunt principalele modificări aduse de aceste legi?
Roxana Mînzatu: Am inventariat toate problemele, unele de natură legislativă este adevărat, altele care țin de alte elemente, în strategia de reformă a achizițiilor publice și partea de legislație nouă reprezintă doar o componentă a acestei strategii. O să punctez câteva din noutățile aduse, dar o să încerc să punctez și ceea ce încercăm să schimbăm pe zona de întărire a capacității administrative a autorităților contractante, pe modul în care se fac controalele, pe autoritățile care desfășoară proceduri de achiziție.

În primul rând trebuie să ținem cont de faptul că noul pachet de legi transpune niște directive europene care au stabilit o viziune, un drum. Avem o directivă distinctă pe concesiuni de lucrări și servicii pentru prima dată, avem desigur directivă distinctă pe achiziții clasice și una pe achiziții sectoriale, de asemenea. În plus, noi, ca stat, am ales să facem o lege distinctă pe rezolvarea remediilor și contestațiilor și a organizării Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Deci vom avem un pachet de patru legi acolo unde înainte aveam o singură Ordonanță, în care erau reglementate toate aceste elemente. Nu aș trece peste faptul că, pentru prima dată în România, legile pentru achiziții publice se dezbat în Parlament și am avut o dezbatere semnificativă și cu societatea civilă. Pentru că atunci când stai la masă cu parlamentarii și cu autoritățile contractante vei vedea anumite propuneri pe legislație, o anumită viziune. Ei se simt asupriți, oprimați de prea multele controale, abuzați. În alte cazuri și-ar dori o legislație mai detaliată, mai clară. Dacă stai la masă cu autoritățile care fac controale în România, cei care se ocupă de conflicte de interese, ei spun că trebuie să avem în legislație elemente care să arate unde avem riscuri, unde avem potențial de fraudă, mecanisme care să oprească autoritățile din a semna contracte când este un potențial risc. Dacă stai la masă cu firmele, cu mediul de afaceri, sunt alte probleme. Ei simt că autoritățile sunt prea slabe, vor mecanisme care să îi ajute pe ei să se miște mai repede, ba chiar să poată contesta ori de câte ori se simt nedreptățiți. Tot acest proces ar trebui să genereze un pachet de legi care să reflecte nu doar legislația europeană, dar și ceea ce dorește societatea românească să se introducă în ele.

Noi am introdus elemente de noutate care derivă din problemele specifice României pe diverse paliere. Un element este faptul că, pentru prima dată, vom putea face plăți directe către subcontractanți. O autoritate contractantă va putea, în condițiile în care acest lucru s-a specificat în contract, să plătească direct subcontractantul definit pentru partea de contract aferentă. Este o propunere care a venit și din partea mediului de afaceri, este permisă de directivele europene, au fost și foarte multe probleme în aceste cazuri, în special cu companiile cu capital autohton. Dar au existat și contraargumente! Au fost autorități contractante care au spus da, este o propunere bună, dar nici noi nu am vrea să fim puși în situația să fim încărcați administrativ suplimentar. De unde gestionam un contract, cu un singur antreprenor, care avea mai muți subcontractanți, să ajung să gestionez șapte contracte, pentru că eu va trebui să gestionez relația, inclusiv plata, dar și verificarea îndeplinirii sarcinilor cu subcontractanții lui. În legea achizițiilor clasice avem și această posibilitate reglementată, dar acum lucrăm la mecanismul în care se vor face plățile.

AGERPRES: Strategia prevede și facilitatea accesului IMM-urilor la achiziții publice. Cum se va realiza acest lucru?
Roxana Mînzatu: Este vorba în special de zona de divizare pe loturi, acolo unde natura serviciilor care sunt achiziționate, mai puțin a lucrărilor, ar justifica divizarea pe loturi a contractelor. Se încurajează acest procedeu, iar unde autoritatea contractantă care alege să nu divizeze, are obligația, conform legii, să justifice de ce nu divizează. Procedurile rămân aceleași, dar, pentru că IMM-urile au capacitate financiară, tehnică, operațională mai scăzută, chiar dacă vor participa tot la o licitație deschisă, vor avea posibilitatea totuși să oferteze pentru un contract cu o valoare, cu o complexitate mai adecvată mărimii și posibilității lor.

În plus, credem că un element de noutate și de transparență pentru România este posibilitatea de a avea consultări cu piața înainte de lansarea procedurii, înainte de finalizarea caietului de sarcini. În acest scop, autoritatea contractantă, prin SEAP, va putea publica elemente din caietul de sarcini, elemente din ceea ce se va numi strategia de contractare, pe care potențialii ofertanți, sau experții din piață să vină și să își spună o părere. Credem că acesta este un instrument care va duce și la îmbunătățirea calității documentației de atribuire, dar și la o relație corectă și transparentă între autoritate și ofertanți și expertiza pe piață. Ne dorim ca acest instrument să fie folosit în scop constructiv, cu bună credință. Este un element prevăzut de directivele europene, dar nu cu scopul de a dirija documentația de atribuire pentru a avantaja sau nu un anumit ofertant. Este efectiv un instrument de dialog care se va face prin SEAP, în mod transparent, astfel încât ofertanții să știe la ce să se aștepte și chiar să poată să contribuie la îmbunătățirea caietului de sarcini într-un mod destul de concret dar și la obiect.

AGERPRES: Strategia prevede și schimbarea criteriilor de atribuire. Se renunță la "prețul cel mai scăzut"?
Roxana Mînzatu: Ca și în cazul legislației curente, a directivelor curente ca și a Ordonanței 34, care este în vigoare, prețul cel mai scăzut rămâne totuși un criteriu de folosit, însă în noua legislație spunem că pentru tot ceea ce înseamnă servicii intelectuale, cum ar fi serviciile de proiectare, de audit, de consultanță, nu se va mai putea utiliza prețul cel mai scăzut. Va trebui utilizat un alt fel de criteriu care să includă și factori de calitate, mai ales pentru serviciile de proiectare care sunt foarte importante pentru lucrările care se execută în România. Pentru alte tipuri de lucrări sau servicii sau bunuri nu interzicem utilizarea prețului cel mai scăzut, întrucât nici directivele europene nu prevăd acest tip de interdicție. De altfel, sunt contracte unde prețul cel mai scăzut reprezintă un criteriu chiar util și ideea este să avem eficiența investiției inclusiv pe partea de cost. Dar credem că zona de servicii intelectuale, mai ales partea de proiectare, care va fi executată la un nivel calitativ, un raport cât mai bun preț/calitate va duce și la lucrări de mai bună calitate. De multe ori proiectele tehnice prost întocmite, pentru că fuseseră atribuite pe criteriul prețului cel mai scăzut, au dus la caiete de sarcini slabe pentru lucrări și la executarea de lucrări deficitare, sau la contestații pe acele caiete de sarcini. Sunt nenumărate situațiile în care problemele pe contractele de lucrări se întorc la calitatea caietului de sarcini, a detaliilor de execuție a proiectării. Și atunci credem că este bine că am propus eliminarea prețului cel mai scăzut de la proiectare și tot ce înseamnă servicii intelectuale, încercând să avem acolo calitate, prețul reflectând doar o componentă din evaluare.

Deci aceasta este noutatea, pe zona de servicii intelectuale. În rest rămân celelalte criterii: prețul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut pe durata de viață a unei lucrări sau a utilizării unui serviciu sau unui bun, și cel mai avantajos raportul calitate preț.

AGERPRES: Până acum cel mai folosit criteriu era prețul cel mai mic?
Roxana Mînzatu: Abuziv chiar. În strategia de reformă în domeniul achizițiilor publice chiar am identificat aceasta ca fiind una dintre cele mai mari probleme, și anume aplicarea abuzivă a criteriului prețului cel scăzut, cele mai frecvente cauze fiind ori slaba capacitate a personalului din autoritatea contractantă în a întocmi un caiet de sarcini și a gândi factorii de evaluare în așa fel încât să fie bazați pe elemente de calitate (nu se simțeau stăpâni pe ei, nu se simțeau capabili să elaboreze o astfel de documentație), ori o anumită reticență în perspectiva controalelor. Este cu siguranță un criteriu comod, accesibil, dar care nu duce la lucrări sau la servicii de calitate. De multe ori pe fonduri europene s-a dovedit că valoarea la care s-au atribuit contractele nu a fost suficientă pentru finalizarea lor. Iar când lucrezi cu fonduri europene valoarea la care ai atribuit contractul rămâne cea eligibilă! Dacă te trezești pe parcursul contractului că nu îți ajung banii, ceea ce suplimentezi înseamnă cheltuieli neeligibile și iată probleme și pe absorbție din cauza acestei utilizări abuzive.

AGERPRES: Intenționați să limitați posibilitățile de modificare a contractului de achiziții publice pe parcurs. Cum veți realiza acest lucru?
Roxana Mînzatu: În primul rând menționez că vom avea obligativitatea publicării în SEAP a tuturor modificărilor valorilor contractului. Deci, după ce contractul a fost atribuit cu 5 lei, deși am avut o valoare estimată de șapte lei, orice modificare a valorii contractului, până la închiderea acestuia, până s-a executat ultima activitate, va fi publicată pe SEAP, astfel încât să avem și posibilitatea de a urmări evoluția de la valoare estimată inițial, până la valoarea cu care s-a închis acel contract. În al doilea rând, pot să spun că, pe legislația actuală, autoritățile contractante modificau valoarea contractelor utilizând, în mod abuziv de multe ori, niște prevederi din legislație care spuneau că au fost necesare cheltuieli din cauze imprevizibile, din motive greu de prevăzut. Pe noua legislație permitem să fie modificată valoarea contractului de lucrări cu maximum 15% și cu maximum 10% în cazul unui contract de servicii sau bunuri. Acestea reprezintă plafoane peste care nu se poate trece. Dar aceste modificări se vor putea face legal, fără a se invoca motive neprevăzute, ci cu explicații, argumentat, astfel încât și în fața unor potențiale controale să avem o reglementare mai clară. Reglementarea actuală este alunecoasă, subiectivă, și nu o stăpânește nimeni.

AGERPRES: Această reglementare va fi valabilă și pentru proiectele cu fonduri europene?
Roxana Mînzatu: Suntem încă în discuție pe acest aspect. Nu este închis subiectul. Sunt anumite elemente, ca și acesta, care trebuie reglementate și prin norme. Dar oricum costurile suplimentare, eligibile sau nu, sunt limitate la 15%, respectiv 10%, și, pentru prima dată, avem în lege o reglementare care permite această modificare fără a utiliza abuziv sau nepotrivit cazul imprevizibil sau situația de forță majoră.

AGERPRES: Va exista o definiție nouă și pentru potențialul conflict de interese. Cum sună aceasta?
Roxana Mînzatu: Am elaborat legislația în dialog cu Comisia Europeană și, din discuțiile cu ei, a reieșit necesitatea de a avea mecanisme foarte clare pentru ca în România să prevenim, să identificăm potențialele conflicte de interese, înainte ca ele să producă efecte, înainte ca fapta de încălcare a legii să se producă. Așa încât în primul rând Agenția Națională de Integritate (ANI) a dezvoltat un sistem informatic, cu fondurile europene — 'PREVENT', care înseamnă un formular de integritate care va face parte din documentația de atribuire și va trebui completat astfel încât să reflecte eventualele grade de rudenie sau relaționări între reprezentanții autorităților contractante, și aici ne referim mai întâi la factorii de decizie și apoi la membrii echipei de evaluare, și reprezentanții ofertantului. Acest formular va fi electronic, astfel că ANI va putea detecta potențiale conflicte de interese, va emite alerte de integritate, care să oprească derularea procedurii pentru remedierea situației. Însă tot acest mecanism trebuie sprijinit de o Lege, care este în Camera Deputaților, în faza finală, și conform discuțiilor cu ANI, va intra în vigoare în două etape, deși noi vrem să intre într-o singură etapă. Dar deocamdată ei propun să intre în vigoare în iulie formularul pentru procedurile derulate pe fonduri europene și din decembrie pentru cele derulate pe bugetul de stat.

Însă, așa cum în ANAP nu mai facem distincție între finanțarea de la bugetul de stat și cea pe fonduri europene, așa am cerut și colegilor de la ANI să aibă o abordare integrată, iar "PREVENT-ul" să pornească în același timp pentru toate procedurile. Achizițiile din fonduri europene sunt net valoric sub achizițiile derulate din bani publici: peste 80% sunt achiziții derulate pe bugetul de stat, deci nu vedem de ce să avem aceste diferențieri. La noi, unul dintre principiile reorganizării ANAP este eliminarea acestei diferențieri.

AGERPRES: În privința contestațiilor ce măsuri aveți în vedere?
Roxana Mînzatu: Ne ocupăm și de acest sector împreună cu CNSC (Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor n.r) și am propus un proiect de lege distinct. Acest proiect aduce și o noutate: notificare prealabilă obligatorie. Asta înseamnă că o companie, înainte de a contesta ce i se pare de contestat în instanță sau la CNSC, este obligată să se ducă la Autoritate și să notifice. Seamănă cu concilierea, dar este un mecanism care permite Autorității să evite acest proces lung și cu efecte negative. Este un mecanism care, credem noi, va reuși să mai diminueze numărul de contestații, dar presupune colaborare între părți și sperăm să dea rezultate.

AGERPRES: S-a vorbit mult despre "contestatarii de profesie". La ANAP simțiți acest fenomen?
Roxana Mînzatu: Din discuțiile cu colegii de la CNSC a reieșit că nu există această categorie. Însă din discuția cu autoritățile contractante, care își cunosc foarte bine domeniile și firmele care participă la licitații, pe cele care contestă și rezultatele acestor contestații, reiese că da. Răspunsul ANAP este că, potrivit strategiei de reformă, ne schimbăm modul de monitorizare a contestațiilor. Vom monitoriza cu ajutorul SEAP-ului, care va fi mult îmbunătățit în următoarele luni, vom monitoriza și vom genera alerte pe cazuri în care aceeași companie contestă pe anumite sectoare de activitate, pe anumite regiuni geografice sau pe anumite autorități contractante. Sau cazuri în care aceeași companie câștigă pe proceduri similare sau la aceeași autoritate contractantă sau în același județ. Vrem să avem o monitorizare mult mai sensibilă a domeniului și să vedem dacă sunt contestatari de meserie sau nu. Până în prezent, fiecare instituție și-a monitorizat propriile proceduri și ne raportează și nouă. ANRMAP avea un sistem rudimentar, prin care vedea câte contestații s-au depus, câte au fost respinse, dar nu analize pe ofertanți, pe domenii, pe județe etc. Acum vom avea o redimensionare a modului în care monitorizăm și contractele și regiunile și autoritățile contractante, ca să generăm alerte și rapoarte care evidențiază riscurile, iar apoi ducem informațiile la nivelurile care pot genera reacție.

AGERPRES: Există posibilitatea ca firmele care contestă nefondat mai multe licitații să fie împiedicate să mai participe?
Roxana Mînzatu: Guvernul, în 2014, a introdus acea garanție de bună conduită menită tocmai să oprească contestatarii de meserie. Cel care contestă, ar fi trebuit să constituie o garanție într-un procent din valoarea procedurii și, dacă i se respingea contestația, garanția se reținea automat de către autoritatea contractantă. Însă acest instrument a fost declarat parțial neconstituțional — reținerea automată fiind o problemă. Momentan este chiar o procedură de abrogare a acestui instrument. Ne dorim să mergem către un mecanism complementar. De aceea am introdus instrumentul notificării. În noua legislație dorim să introducem și 'cauțiunea'. Pentru prevenirea unei pagube iminente, cauțiunea va fi o taxă care se poate plăti de cel care se adresează instanței, dacă dorește ca procedura sau contractul să fie suspendate până la soluționarea cauzei.

În plus, suntem în discuții pentru a avea o taxă de timbru, permisă de jurisprudența europeană, nu restrictivă, dar care să îl responsabilizeze pe cel care depune contestația. O taxă de maximum 2% din valoarea procedurii se pare că este acceptată de jurisprudența europeană. Discutăm și cu Ministerul Justiției despre această posibilitate.

AGERPRES: Cauțiunea se va stabili ca sumă fixă sau procent din procedură?
Roxana Mînzatu: Pentru a se dispune suspendarea procedurii de atribuire și/sau a executării contractului, partea care o solicită trebuie să constituie în prealabil cauțiunea, calculată prin raportare la valoarea estimată a contractului. Modalitatea de calcul este stabilită în procente, dar are și un plafon valoric pentru a nu împovăra (ex: 2% din valoarea estimată a contractului). Cauțiunea depusă se restituie, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a plângerii, respectiv după încetarea efectelor suspendării procedurii de atribuire și/sau a executării contractului. Cauțiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia autoritatea contractantă nu a cerut plata despăgubirii cuvenite. Deci oricum, această cauțiune este diferită de garanția de bună conduită, care era reținută automat.

AGERPRES: În ce mod vă așteptați să influențeze noua legislație absorbția fondurilor europene?
Roxana Mînzatu: O bună parte din problemele pe care noi le-am identificat au fost legate de implementarea proiectelor cu finanțare europeană. Și atunci răspunsurile pe care le dăm prin noua legislație sunt răspunsurile la implementarea proiectelor cu finanțare europeană. În primul rând, un instrument util va fi strategia de contractare. Este un element nou. Autoritatea va trebui să își facă pentru fiecare achiziție o strategie de contractare în care să își estimeze inclusiv durata pregătirii acelei documentații. Este foarte clar, în momentul de față, că atunci când îți gândești un proiect cu finanțare europeană pe un număr de ani, pe un anumit buget, când detaliezi partea de achiziții va trebui să îți estimezi duratele, timpii mult mai clar. Termenele minime de depunere a ofertelor sunt mai reduse, pentru că ne permite și directiva europeană. Acesta este un ajutor pentru proiectele cu finanțare europeană, dar nu știu dacă este un exemplu bun având în vedere că întotdeauna autoritățile din România au fost tentate să aleagă termenul minim pentru pregătirea și depunerea ofertelor din graba de a rămâne în graficul cu finanțare europeană. Ori noi tocmai asta încercăm, să emitem un ghid online pe care să îl oferim în completarea legislației care să lase suficient timp pentru pregătirea documentației, pentru că toată această grabă trebuie bugetată inclusiv în graficul proiectului. Pentru că toată această grabă de a oferta repede duce la oferte de slabă calitate sau efecte similare. Și atunci, tocmai faptul că oferim termene mai scurte prin legislație nu trebuie să reprezinte neapărat o bună practică. Termenele mai scurte pot fi utilizate atunci când autoritatea este pregătită, când documentele permit acest lucru. În schimb, ar trebui să oferim și noi îndrumare cu termene pe sectoare de activitate. Spre exemplu pe drumuri, timpul optim de pregătire a documentației nu trebuie să fie cel minim. Vom face propriile analize și vom oferi un termen optim, care poate fi mai lung, dar care înseamnă și oferte de calitate.

AGERPRES: Nu se poate impune și un preț minim de pornire, astfel încât să se evite ofertele sub cost?
Roxana Mînzatu: Acest aspect duce la discuția cu privire la standardele de cost, care să ne permită să ne raportăm la ceva, dar care nu există. PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală n.r ) are o bază de date cu prețuri de referință pentru utilaje la care se raportează, dar este singurul exemplu. Este un demers care credem și noi că ar fi util și se poate face prin monitorizarea ANAP, pe sectoare de activitate, dar fără să reflecte prețuri unitare. Noi vom putea, prin monitorizare să spunem: în România, la construcția de poduri în 2015 prețul mediu a fost acesta, dar nu avem acele informații și nu o să putem să jucăm acel rol de a fundamenta o bază de date în care să putem să spunem prețul mediu pe kilometru, pe metru, pentru ciment, materiale de construcții etc.

În schimb, rămâne această discuție cu ofertele care au valoare nejustificat de mică. În prezent, prin normele de aplicare, încercăm să definim care este procentul sub care putem considera că oferta este neobișnuit de mică. Pentru că pregătim noua legislație, chiar avem aceste discuții: ce înseamnă ofertă neobișnuit de mică, însă nu vom avea în lege o cifră sau un procent care să spună: te exclud de la licitație dacă oferta ta este de 3 lei sau dacă este de 10%.

Pe de altă parte, avem reglementată în noua legislație posibilitatea de a avea lista operatorilor economici autorizați pe anumite domenii de activitate. Prin strategie am spus că vom avea un pilot pe construcții de drumuri și poduri. Dar și cu acest instrument trebuie să fim grijulii. Această listă va însemna că firmele care sunt incluse vor putea să participe direct la proceduri pe partea de ofertare fără a mai avea de prezentat documente de calificare și selecție. Toate documentele lor sunt prezentate și verificate o singură dată atunci când sunt incluse în listă. Este un concept testat în alte state membre, cu mai mult sau mai puțin succes. Am putea să îl operaționalizăm și în România. Ar fi necesară o Hotărâre de Guvern care să spună cine administrează lista, care sunt criteriile pentru ca o firmă să fie inclusă sau exclusă din listă, dar noi prin lege reglementăm această posibilitate pentru a ușura povara administrativă de a participa la licitații, dar și pentru autoritate.

AGERPRES: După intrarea în vigoare a legilor cât durează până apar și normele de aplicare?
Roxana Mînzatu: Suntem în fază finală cu normele de aplicare. Ele trebuie să fi gata când ies legile din Parlament, dar le putem pune într-o dezbatere, nu una conform Legii, ci o consultare pe draft. 15 ianuarie ne-am propus să punem în consultare draftul pentru a avea un paralelism al dezbaterii. Este important pentru că în dezbaterea pe legi multe întrebări vin pe detalii, și atunci este bine să avem și normele în dezbatere. Normele trebuie publicate în 30 de zile de la apariția legilor, dar le putem publica și mai repede dacă suntem gata. În plus, ne coordonăm și cu SEAP-ul, care lucrează în prezent la modificările necesare pentru aplicarea noilor legi, pentru a fi gata și cu partea legislativă și cu sistemul electronic până la data de 18 aprilie.

AGERPRES: Au existat foarte multe reclamații și cu privire la pregătirea personalului din autorități care lucrează în achiziții publice. Cum rezolvați acest aspect?
Roxana Mînzatu: Profesionalizarea personalului este foarte importantă. Am început cu un recensământ în rândul lucrătorilor în achiziții publice din autoritățile contractante. Până în prezent aproximativ 6.000 de respondenți au transmis un chestionar din care încercăm să aflăm care este profilul lucrătorului în achiziții publice în România. Vrem să folosim acest studiu, pe care îl întocmim în ianuarie, pentru a fundamenta notificarea statutului profesional. Împreună cu ANFP discutăm despre Legea funcționarului public, în care vrem să introducem funcția de consilier în achiziții publice, așa încât să avem o funcție specifică dedicată lucrătorului în achiziții publice. Asta înseamnă că atunci când primăria X își angajează oameni la achiziții nu mai angajează generaliști ci consilieri de achiziții publice reglementați prin lege. Asta înseamnă că la angajare poate să îi ceară vechime, experiență în muncă în achiziții publice, ceea ce în prezent nu se poate cere. Acum se poate cere doar vechime în studii. Apoi vom avea posibilitatea de a evalua acești oameni corespunzător dar și de a-i remunera distinct.

AGERPRES: Există și posibilitatea de pregătire în domeniu?
Roxana Mînzatu: Partea a doua este partea de formare. Ne-am asumat, nu singuri, dar suntem factorul central al unui proces de schimbare, ca pe termen mediu să avem un program de masterat sau postuniversitar în domeniul achizițiilor, care să fie obligatoriu pentru cei care vor aplica și vor alege să lucreze în administrații pe zona de achiziții publice. Până ajungem acolo, pentru că este un demers pe care îl facem cu Ministerul Educației, cu furnizorii de învățământ superior, vom avea programe de formare aprofundate pe care le vom derula. Am început discuțiile cu ANFP, dar este posibil să le reluăm, dacă se reînființează, cu Institutul Național de Administrație. Este vorba de programe de formare pe baza unui ghid online pe care îl întocmim, care înseamnă partea practică a noii legislații. În iunie vom avea gata acest ghid care să reprezinte fundamentul trainingului pe care să îl oferim autorităților contractante. În plus, vom încerca să prioritizăm și să pornim cu trainingul către autoritățile contractante care gestionează valorile cele mai mari, până vom ajunge la acel program de masterat.

AGERPRES: Cum arată bilanțul ANAP până în acest moment?
Roxana Mînzatu: ANAP este instituție nouă, iar bilanțul este împărțit în două: până în septembrie era ANRMAP, iar acum noi. Ca și evaluare a sistemului, vorbim de proceduri inițiate în 2015 de 14 miliarde de euro, până în 15 decembrie. Din această sumă, proceduri finalizate în contracte sunt de 7 miliarde de euro. Dar bună parte din proceduri nu sunt finalizate. Multe contracte pe proceduri inițiate anul acesta se vor semna anul viitor. Ca și anul trecut, când am avut proceduri inițiate de 20 de miliarde de euro și contracte semnate de 11 miliarde de euro, dar la contracte semnate intră cele din 2014, dar și cele semnate până în data de 20 octombrie 2015, pe proceduri inițiate în 2014.

Ca și sursă de finanțare, aproximativ 16% sunt proceduri din fonduri europene și 84% sunt din bani de la bugetul de stat. Și în 2014 eram tot cam la 80% — 20%. Tocmai de aceea spuneam că în economia reală bugetul de stat este mult mai important prin prisma achizițiilor publice, ca sursă de finanțare, decât fondurile europene. De aceea ne dorim să avem o abordare unitară, pentru a impulsiona achizițiile atât din fonduri europene cât și din bugetul de stat.

AGERPRES/(AS — autor: Ana-Maria Vasile, editor:Nicoleta Gherasi)

cand apar normele in draft??

data de 15 ianuarie se aproprie cu pasi repezi si draftul la NORME unde sunt???????????????

intrebare??

am de pregatit documentatia pentru achizitii care trebuiesc demarate urgent. Pana apare draftul cu NORME !!! ce fac?

ATENTIE ca de abia sunt

ATENTIE ca de abia sunt intr-o forma incipienta.

http://www.anrmap.ro/ro/web/public/transparenta-decizionala/-/asset_publ...

pe scurt :
Str. Foişorului nr. 2, sector 3, Bucureşti, 031178
Tel: +4 021 319 9565 /123206, Fax: +4 021 311 8095, E-mail: contact@anap.gov.ro
www.anap.gov.ro
Elemente de noutate aduse de proiectul de norme metodologice
de aplicare a Legii privind achizițiile publice
1. Strategia de contractare (Art. 11 din proiect) aduce o schimbare importantă în abordarea
procesului de achiziție publică, împărțind acest proces în trei etape.
Practic, prin aplicarea acestei strategii, se acordă importanță celor două etape asociate procedurii de
atribuire: prima, pregătirea procesului de achiziție și cea de-a doua – etapa de după derularea procedurii.
Este subliniată, în special, necesitatea de a documenta temeinic deciziile referitoare la alegerea
modalităților prin care vor fi realizate achizițiile publice menite să satisfacă necesitățile unei autorități
contractante. Cu cât efortul va fi mai mare în faza de pregătire, cu atât va crește rata de succes a achiziției.
De asemenea, un nou concept introdus prin noua legislație este acela de servicii auxiliare achiziției
publice. Aceste servicii dau posibilitatea autorităților contractante să recurgă la expertiză externă pentru
realizarea integrală sau doar a unor faze ale procesului de achiziție publică (spre exemplu: asigurarea
infrastructurii necesare pentru derularea procedurii de atribuire, evalurea ofertelor etc.). În acest context,
se pune accent pe unitățile de achiziții centralizate (Art.13 din proiect), dar și pe faptul că atenția
trebuie direcționată către obținerea rezultatului.
2. Detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziției (art. 18 din proiect): Autoritatea
contractantă alege modalitatea de achiziție în funcție de următoarele aspecte:
a) Valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect, cu obiect similar sau al căror obiect fac
parte din aceeași clasă CPV, conform Regulamentului CE nr.213/2008 din 28 noiembrie 2007, pe
care autoritatea contractantă intenționează să le realizeze în cursul unui an bugetar;
b) Complexitatea contractului/acordului cadru ce umează a fi atribuit;
c) Îndeplinirea condițiilor specifice de aplicarea a anumitor modalități de atribuire. În sensul
prevederilor art. 11 alin. (2) din lege, autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea
modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se
raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care pot fi
considerate similare sau care se încadrează în aceeași clasă CPV.
Prin excepție, în cazul proiectelor de investiții publice noi, în sensul prevederilor art. 11 alin. (2) din lege,
autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de complexitatea acestora și de anumite
considerente, cu condiția ca respectivele investiții să nu facă parte dintr-un(o) proiect/strategie de
dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local.
3. Detalierea modalităților de consultare a pieței (art. 20 din proiect)
În sensul prevederilor art. 138 din lege, autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a
pieței, ca parte a procesului de achiziție publică, care se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț
privind consultarea, în cazul în care dorește achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat
de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.
Proiectul prevede că aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potențiale soluții
tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorității contractante, precum și aspecte
Str. Foişorului nr. 2, sector 3, Bucureşti, 031178
Tel: +4 021 319 9565 /123206, Fax: +4 021 311 8095, E-mail: contact@anap.gov.ro
www.anap.gov.ro
legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi, posibilitatea solicitării de oferte alternative și
altele asemenea.
4. Detalierea unor aspecte legate de documentația de atribuire – fișa de date și documentele suport
(art. 22 din proiect).
În noua legislație vor fi introduse prevederile nou adoptate de către Comisia Europeană cu privire la
documentul unic european (DUAE), pe structura acestuia urmând a fi construită și arhitectura fișei de date
a achiziției.
Proiectul de norme metodologice arată că „fișa de date trebuie să conțină cel puțin informații generale
standard, însoțite de formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză,
particularizate în funcție de contextul în care se încadrează achiziția, aspectele/cerințele ce pot face
obiectul DUAE, modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară,
criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum și căile de atac ce pot fi utilizate.”
De asemenea, mai sunt menționate și obligații privind încărcarea documentației de atribuire în SEAP.
5. Evaluarea ex-ante a documentației de atribuire – noi reguli (art. 25 din proiect) A.N.A.P.
evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei de participare/anunţului de participare,
conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a documentaţiilor de atribuire
aferente contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, ce au fost selectate în baza unei analize de
risc și/sau aleatoriu, dintre cele care intră sub incidenţa prevederilor Legii privind achizițiile publice.
Prevederile caietului de sarcini sau cele ale documentaţiei descriptive vor fi analizate numai din prisma
necesității de a se urmări eliminarea unor elemente cu caracter restrictiv, cum ar fi menționarea unor
nume de firmă ce favorizează anumiți producători/ofertanți, sau introducerea unor cerințe ce nu pot fi
încadrate ca specificații tehnice.
Prin excepție, prin ordin al președintelui ANAP se poate stabili faptul că, pentru anumite domenii,
verificarea specificațiilor tehnice se va realiza integral, inclusiv privind aspectele de oportunitate. În cazul
în care autoritatea contractantă nu este de acord cu motivele de respingere a documentației de atribuire, se
va aplica procedura de conciliere/mediere reglementată prin ordin emis de președintele A.N.A.P.
6. Explicitarea criteriilor de atribuire „calitate-preț” și „costul cel mai scăzut” (art. 31 și 32 din
proiect).
În proiectul normelor metodologice se detaliază modul de stabilire și de aplicare a criteriilor de
atribuire „calitate-preț” și „costul cel mai scazut”, care au fost introduse ca elemente de noutate prin
legea achizițiilor publice.
Se precizează că aplicarea criteriului de atribuire „calitate-preț” este obligatorie în cazul contractelor
având ca obiect prestații intelectuale (de natura celor de consultanță/asistență tehnică, elaborare studii,
proiectare, supervizare, sau altele asemenea, aferente unor proiecte de complexitate ridicată), iar stabilirea
ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare unde ponderea alocată
factorului preț nu poate fi mai mare de 40%.
Autoritatea contractantă nu poate folosi calificarea și experiența personalului desemnat pentru a efectua
activitățile contractului, ca parte a procesului de calificare și selecție în cadrul procedurii de atribuire a
respectivului contract.
În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este „costul cel mai scăzut”, acesta se calculează prin
însumarea cuantificărilor în unitatea monetară, exprimate în valoare netă, a eforturilor autorității
Str. Foişorului nr. 2, sector 3, Bucureşti, 031178
Tel: +4 021 319 9565 /123206, Fax: +4 021 311 8095, E-mail: contact@anap.gov.ro
www.anap.gov.ro
contractante corespunzătoare elementelor ciclului de viață identificate de autoritatea contractantă ca
fiind relevante pentru obiectul contractului în fiecare an de utilizare a echipamentului, serviciului sau
lucrării achiziționate și în plus față de costul de achiziție. Moneda utilizată la cuantificarea unităților
monetare în valoare netă este cea în care se exprimă prețul contractului.
7. Procedurile desfășurate integral prin mijloace electronice (on-line) devin regulă pentru toate
tipurile de proceduri – detalii pot fi găsite în Secțiunea a 4-a – „Derularea procedurilor de atribuire” –
unde se menționează această obligație pentru fiecare tip de procedură, în parte.
8. Procedura simplificată (art. 106 - 113)
Procedura simplificată se inițiază prin publicarea în SEAP a unei anunț de participare simplificat, însoțit
de documentația de atribuire aferentă.
Perioada între publicarea anunțului de participare la procedura simplificată și data limită de depunere a
ofertelor este de cel puțin 10 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție
publică de servicii sau produse, cel puțin 6 zile în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de
achiziție publică de produse de complexitate redusă, respectiv 15 zile, în cazul în care se are în vedere
atribuirea unui contract de achiziție publică de lucrări.
În cazul în care o situație de urgență, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă,
face imposibil de respectat perioadele prevăzute la alin. (2), autoritatea contractantă poate stabili o
perioadă redusă pentru depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 9 zile de la data transmiterii spre
publicare a anunțului de participare la procedura simplificată, în cazul atribuirii unui contract de achiziție
publică de servicii sau produse, respectiv de 12 zile, în cazul unui contract de achiziție publică de lucrări.
9. O nouă abordare ce trebuie urmată de autoritățile contractante în procesul de evaluare a
ofertelor.
Mai exact, este vorba despre defalcarea acestui proces pe faze ce se finalizează cu rezultate intermediare
ce sunt comunicate ofertanților. Fazele de evaluare încep cu analiza documentului european nou introdus,
DUAE, continuă cu analiza ofertelor tehnice, a celor financiare, cu aplicarea criteriului de atribuire,
documentele ce probează îndeplinirea cerințelor de calificare urmând a fi solicitate numai ofertantului
clasat pe primul loc.
În evaluarea ofertelor, autorităție contractante sunt îndrumate să orienteze acest proces pe aspecte de fond
din conținutul ofertelor. În acest scop, sunt clarificate, prin oferirea unor repere clare, conceptele de
abateri tehnice minore, erori aritmetice, vicii de formă.
Nu în ultimul rând, prin proiectul de norme se atrage atenția asupra necesității ca deciziile
comisiei de evaluare să fie documentate astfel încât să se poată asigura trasabilitatea acestora în orice
moment.
10. Nu mai există o regulă rigidă cu privire la ce înseamnă preț neobișnuit de scăzut, nemaiexistând
un procent care se aplică în cazul tutoror achizițiilor publice la întreaga valoare a propunerii financiare, ci
comisia de evaluare trebuie să identifice elementele de preț ce diferă cu mult raportat la prețurile pieței
(utilizându-se ca referențiale buletine statistice, indici bursieri și altele asemenea), pentru acestea urmând
a fi solicitate explicații punctuale ofertanților.

NOUA LEGISLATIE intra in vigoare undeva intre 01.03 si 18.04.2016 in functie de cum va fi aprobata in PARLAMENT . Oricum 18.04.2016 este deadline pentru intrarea sa in vigoare .

Ce imi place ca TOATE procedurile vor fi ONLINE ..... nu 40 % ca cum , nu 60, direct 100 % ..... procent care in DIRECTIVE era undeva prin 2018 ....

Se revine la achizitia pe CPV uri/an nu pe necesitate ..... :(

Daca nu se aplica inca noua

Daca nu se aplica inca noua legislatie, pot sa fac o achizitie directa de 29000 euro?

Da, normal ca da!

Da, normal ca da!

Cerere de oferta?

Buna ziua,

In cazul in care trebuie a dau drumul la o procedura de lucrari, a carui plafon este peste 100.000 euro (cat era pana acum pentru achizitia directa), ce procedura aplic? Cand intra in vigoare noua lege a achizitiilor publice? La sfarsitul textului amintit se spune ca din 1 ianuarie 2016. Dar cum o pun in aplicare? Daca am o procedura de lucrari sub 100.000 euro, la fel, ce procedura aplic, achizitia directa? Sau iau in calcul noul plafon mai mic de: 265.038 lei?

Multumesc.

Noua lege nu a intrat in

Noua lege nu a intrat in vigoare, aplici in continuare OUG 34 si pragurile prevazute de ea.

Probabil va intra in vigoare

Probabil va intra in vigoare prin aprilie.

Multumesc.

Multumesc.

formular de integritate

referitor la formularul de integritate: pe interfata formularului apare "0 (zero) proceduri pentru care trebuie publicat formular de integritate". In manualul de utilizare scrie ca "lista de proceduri este filtrata in mod implicit sa afiseze doar procedurile pentru care trebuie completate/actualizate formularele de integritate".
Intrebare: trebuie sa completam acest formular pentru toate procedurile de achizitie pe care le derulam prin SEAP sau sistemul filtreaza automat (asa cum arata in manual) si iti indica procedurile pentru care trebuie sa completezi formularul acesta?
Rog un raspuns urgent

Dupa ce intri in sistem , in

Dupa ce intri in sistem , in partea stanga sus ai un buton "Importa proceduri din SEAP" pe care dai clik si ti se afiseaza automat toate procedurile (importate din SEAP) pt care trebuie sa completezi formularul.
PS Porcaria cea mai mare e ca aplicatia asta nu are o functie de memorare sablon, astfel ca de fiecare data pt fiecare procedura in parte trebuie sa introduci datele persoanelor, chiar daca acestea sunt aceleasi . Ar fi normal ca doar modificarile sa fie efectute pe sabloane.

multumesc dan_one

multumesc dan_one. Am importat procedurile si pe masura ce am completat formularul mi-am dat seama cum functioneaza. Dar acum ma confrunt cu o alta problema: am anulat o procedura si in formular imi apare in desfasurare. Cum pot face sa apara anulata? O zi frumoasa

E anulata de tine sau e

E anulata de tine sau e anulata in mod automat de SEAP (lipsa participare)?

Autentificare utilizatori

Comentarii recente

Parteneri