Normele metodologice de aplicare a Legii privind achiziţiile sectoriale.

Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice a publicat vineri, 26 februarie, spre consultare publică o variantă de lucru a proiectului Normelor metodologice de aplicare a Legii privind achiziţiile sectoriale.
Acestea din urmă au fost elaborate pe modelul normelor de aplicare a Legii privind achizițiile publice (clasice), cu mici ajustări în vederea asigurării gradului optim de flexibilitate necesar entităților care desfășoară activități comerciale sau industriale.

Principalele noutăți pe care le aduc aceste norme se referă la:

- Verificarea conflictului de interese (Art. 2 alin. (2) din proiect)
- Strategia de contractare (Art. 11 din proiect) aduce o schimbare importantă în abordarea procesului de achiziție publică, împărțind acest proces în trei etape.
- Detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziției (Art. 19 din proiect)
- Detalierea modalităților de consultare a pieței (Art. 20 din proiect)
- Detalierea unor aspecte legate de documentația de atribuire – fișa de date și documentele suport (Art. 23 din proiect).
- Evaluarea ex-ante a documentației de atribuire – noi reguli (Art. 26 din proiect)
- Introducerea sistemelor de calificare (Art. 29 – 32)
- Explicitarea criteriilor de atribuire „calitate-preț” și „costul cel mai scăzut” (Art. 36 și 37 din proiect).
- Procedurile desfășurate integral prin mijloace electronice (on-line) devin regulă pentru toate tipurile de proceduri
- Procedura simplificată (Art. 110 – 116)
- Nouă abordare ce trebuie urmată de entitățile contractante în procesul de evaluare a ofertelor

O selecție a celor mai importante noutăți explicate pe larg puteți găsi în documentul atasat.

Precizări:

Persoanele interesate să formuleze propuneri și/sau observații cu privire la conţinutul acestui proiect le pot trimite în format electronic, la adresa de e-mail transparenta.decizionala@anap.gov.ro

ANAP va centraliza toate propunerile/sugestiile primite, acestea vor fi integrate în proiect și, ulterior, va mai fi publicată o versiune consolidată a proiectului.
ANAP va organiza pe 17 martie 2016 o sesiune de dezbateri publice marginea acestui proiect, la care vor fi invitate toate părțile interesate.
Proiectul publicat spre consultare publică vineri, 26 februarie, este o primă versiune, pentru care ANAP dorește să obțină contribuții de la toate părțile interesate.

Noutati - norme metodologice a Legii achizițiilor sectoriale

Elemente de noutate aduse de proiectul de norme metodologice de aplicare a Legii privind achizițiile sectoriale

1. Noutăți generale:

Normele de aplicare a Legii privind achizițiile sectoriale au fost elaborate în principal pe modelul normelor de aplicare a Legii privind achizițiile publice (clasice), cu mici ajustări în vederea asigurării gradului optim de flexibilitate necesar entităților care desfășoară activități comerciale sau industrial
Este de menționat că prin proiectul de lege privind achizițiile sectoriale a fost introdus conceptul de entitate contractantă, care include atât autoritățile contractante, cât și companiile cu capital public-privat cu sau cele care beneficiază de un drept special.
Tot prin proiectul de lege privind achizițiile sectoriale, activitățile referitoare la explorările petroliere și de gazelor naturale, precum și anumite tipuri de servicii în legătură cu serviciile poștale (servicii financiare, de logistică, electronice și de timbrare) au fost exceptate.

2. Verificarea conflictului de interese (Art. 2 alin. (2) di proiect)

Regulile ce vizează conflictul de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale se vor aplica autorităților contractante și nu tuturor tipurilor de entități contractante.
Așadar, pe parcursul aplicării unei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariţia unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale

3. Strategia de contractare (Art. 11 din proiect) aduce o schimbare importantă în abordarea procesului de achiziție publică, împărțind acest proces în trei etape.

Practic, prin aplicarea acestei strategii, se acordă importanță celor două etape asociate procedurii de atribuire: prima, pregătirea procesului de achiziție și cea de-a doua – etapa de după derularea procedurii. Este subliniată, în special, necesitatea de a documenta temeinic deciziile referitoare la alegerea modalităților prin care vor fi realizate achizițiile publice menite să satisfacă necesitățile unei autorități contractante. Cu cât efortul va fi mai mare în faza de pregătire, cu atât va crește rata de succes a achiziției.
De asemenea, un nou concept introdus prin noua legislație este acela de servicii auxiliare achiziției publice. Aceste servicii dau posibilitatea autorităților contractante să recurgă la expertiză externă pentru realizarea integrală sau doar a unor faze ale procesului de achiziție publică (spre exemplu: asigurarea infrastructurii necesare pentru derularea procedurii de atribuire, evalurea ofertelor etc.). În acest context, se pune accent pe unitățile de achiziții centralizate (Art.13 din proiect), dar și pe faptul că atenția trebuie direcționată către obținerea rezultatului.

4. Detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziției (Art. 19 din proiect)

Autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziție în funcție de următoarele aspecte:
a) Valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect, cu obiect similar sau al căror obiect fac parte din aceeași clasă CPV, conform Regulamentului CE nr.213/2008 din 28 noiembrie 2007, pe care autoritatea contractantă intenționează să le realizeze în cursul unui an bugetar;
b) Complexitatea contractului/acordului cadru ce umează a fi atribuit;
c) Îndeplinirea condițiilor specifice de aplicarea a anumitor modalități de atribuire. În sensul prevederilor art. 16 alin. (2) din lege, entitatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care pot fi considerate similare sau care se încadrează în aceeași clasă CPV.

Prin excepție de la art. 19 alin. (1) și (2), în cazul proiectelor de investiții publice noi, în sensul prevederilor art. 16 alin. (2) din lege, entitatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de complexitatea acestora și de următoarele considerente, cu condiția ca respectivele investiții să nu facă parte dintr-un(o) proiect/strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local.

5. Detalierea modalităților de consultare a pieței (art. 20 din proiect)

În sensul prevederilor art. 147 din lege, entitatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieței, ca parte a procesului de achiziție publică, care se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț privind consultarea, în cazul în care dorește achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.
Proiectul prevede că aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potențiale soluții tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorității contractante, precum și aspect legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi, posibilitatea solicitării de oferte alternative și altele asemenea.

6. Detalierea unor aspecte legate de documentația de atribuire – fișa de date și documentele suport (art. 23 din proiect).

În noua legislație vor fi introduse prevederile nou adoptate de către Comisia Europeană cu privire la documentul unic european (DUAE), pe structura acestuia urmând a fi construită și arhitectura fișei de date a achiziției.
Proiectul de norme metodologice arată că „fișa de date trebuie să conțină cel puțin informații generale standard, însoțite de formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, particularizate în funcție de contextul în care se încadrează achiziția, aspectele/cerințele ce pot face obiectul DEAU, modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum și căile de atac ce pot fi utilizate.”
De asemenea, mai sunt menționate și obligații privind încărcarea documentației de atribuire în SEAP.

7. Evaluarea ex-ante a documentației de atribuire – noi reguli (art. 26 din proiect)

A.N.A.P. evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei de participare/anunţului de participare, conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, ce au fost selectate în baza unei analize de risc și/sau aleatoriu, dintre cele care intră sub incidenţa prevederilordin lege.
Prevederile caietului de sarcini sau cele ale documentaţiei descriptive, după caz, vor fi analizate numai din prisma necesității de a se urmări eliminarea unor elemente cu caracter restrictiv, cum ar fi menționarea unor nume de firmă ce favorizează anumiți producători/ofertanți, sau introducerea unor cerințe ce nu pot fi încadrate ca specificații tehnice.
Prin excepție, prin ordin al președintelui ANAP se poate stabili faptul că, pentru anumite domenii, verificarea specificațiilor tehnice se va realiza integral, inclusiv privind aspectele de oportunitate. În cazul în care entitatea contractantă nu este de acord cu motivele de respingere a documentației de atribuire, se va aplica procedura de conciliere/mediere reglementată prin ordin emis de președintele A.N.A.P.

8. Introducerea sistemelor de calificare (art. 29 – 32)

Entităţile contractante pot institui și utiliza un sistem de calificare conform art. 174 din Lege.
Prin intermediul sistemului de calificare, este creată o listă de operatori economici permanent pe care entitățile contractante o pot utilizata ca sursă de candidaţi pentru atribuirea unui contract sectorial avut în vedere de sistemul de calificare.
Entitatea contractantă poate stabili un sistem de calificare în cadrul căruia un operator economic poate fi calificat în sistem sau certificat de către o altă persoană, iar în acest caz informează operatorii economici care aplică în vederea calificării, cu privire la numele persoanei.

9. Explicitarea criteriilor de atribuire „calitate-preț” și „costul cel mai scăzut” (art. 36 și 37 din proiect).

În proiectul normelor metodologice se detaliază modul de stabilire și de aplicare a criteriilor de atribuire „calitate-preț” și „costul cel mai scazut”, care au fost introduse ca elemente de noutate prin legea achizițiilor publice.
Se precizează că aplicarea criteriului de atribuire „calitate-preț” este obligatorie în cazul contractelor având ca obiect prestații intelectuale (de natura celor de consultanță/asistență tehnică, elaborare studii, proiectare, supervizare, sau altele asemenea, aferente unor proiecte de complexitate ridicată), iar stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare unde ponderea alocată factorului preț nu poate fi mai mare de 40%.
Entitatea contractantă nu poate folosi calificarea și experiența personalului desemnat pentru a efectua activitățile contractului, ca parte a procesului de calificare și selecție în cadrul procedurii de atribuire a respectivului contract.
În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este „costul cel mai scăzut”, acesta se calculeaza prin însumarea cuantificărilor în unitatea monetară, exprimate în valoare netă, a eforturilor entității contractante corespunzatoare elementelor ciclului de viață identificate de entitatea contractantă ca fiind relevante pentru obiectul contractului în fiecare an de utilizare a echipamentului, serviciului sau lucrarii achiziționate și în plus față de costul de achiziție. Moneda utilizată la cuantificarea unităților monetare în valoare netă este cea în care se exprimă prețul contractului.

10. Procedurile desfășurate integral prin mijloace electronice (on-line) devin regulă pentru toate tipurile de proceduri

Detalii pot fi găsite în Capitolul III – Secțiunea a 5-a – „Derularea procedurilor de atribuire” – unde se menționează această obligație pentru fiecare tip de procedură, în parte.

11. Procedura simplificată (art. 110 - 116)

În cadrul proiectului de norme în discuție este prevăzut dreptul autorităților contractante de a utiliza procedura simplificată.
Procedura simplificată se inițiază prin publicarea în SEAP a unei anunț de participare simplificat, însoțit de documentația de atribuire aferentă.
Perioada între publicarea anunțului de participare la procedura simplificată și data limită de depunere a ofertelor este de cel puțin 10 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție publică de servicii sau produse, cel puțin 6 zile în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție publică de produse de complexitate redusă, respectiv 15 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție publică de lucrări.
În cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de către entitatea contractantă, face imposibil de respectat perioadele prevăzute mai sus, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 9 zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare la procedura simplificată, în cazul atribuirii unui contract de achiziție publică de servicii sau produse, respectiv de 12 zile, în cazul unui contract de achiziție publică de lucrări.
Perioada mai mare pentru durata acordul-cadru (art. 118 din proiect)
Potrivit propiectului de norme în discuție, durata acordului-cadrud nu poate fi mai mare de 8 ani, cu excepția cazurilor excepţionale pe care entitatea contractantă le poate justifica doar prin obiectul specific al contractelor subsecvente ce urmează să fie atribuite.

12. O nouă abordare ce trebuie urmată de entitățile contractante în procesul de evaluare a ofertelor

Mai exact, este vorba despre defalcarea acestui proces pe faze ce se finalizează cu rezultate intermediare ce sunt comunicate ofertanților. Fazele de evaluare încep cu analiza documentului european nou introdus, DUAE, continuă cu analiza ofertelor tehnice, a celor financiare, cu aplicarea criteriului de atribuire, documentele ce probează îndeplinirea cerințelor de calificare urmând a fi solicitate numai ofertantului clasat pe primul loc.
În evaluarea ofertelor, entitățile contractante sunt îndrumate să orienteze acest proces pe aspecte de fond din conținutul ofertelor. În acest scop, sunt clarificate, prin oferirea unor repere clare, conceptele de abateri tehnice minore, erori aritmetice, vicii de formă.
Nu în ultimul rând, prin proiectul de norme se atrage atenția asupra necesității ca deciziile comisiei de evaluare să fie documentate astfel încât să se poată asigura trasabilitatea acestora în orice moment.

Autentificare utilizatori

Comentarii recente

Parteneri